Posted by : Nekirus marți, 6 septembrie 2016


Având două zile libere mi-am propus să vă fac o mică surpriză și să nu vă mai pun să așteptați zile în șir până mai scot un articol. De data aceasta nu avem o recenzie, nici o cugetare, ci o listă cu cinci tipologii de personaje din anime-uri de care am ajuns să mă satur și care mă cam enervează. Așa. Lista e pur subiectivă, n-are rost să vă agitați că n-am pus aia sau ailaltă, știu, mai sunt zeci de alte tipologii însă eu am ales să pescuiesc doar cinci dintre ele. Va fi un articol scurt - cum vă place vouă - și sper din tot sufletul amuzant. Sunt sigur că sunteți și voi familiarizați cu genul de personaje pe care le voi prezenta, poate chiar și voi îmi împărtășiți opiniile când vine vorba de ele. Sunt comune, le găsești într-o varietate destul de mare de genuri așa că nu are cum să nu fi avut contact cu ele până acum. Fiecare anime cred că are măcar unul dintre aceștia. Bon!


1. Protagonista evervantă 

Genul acesta de personaj sălăsluiește în deosebi pe lângă protagoniștii seriei, ba chiar mai mult, are tupeul să se numească protagonistă. Cu toții știm câteva exemple de fete/femei care sunt în plan central dar nu fac nimic. Cea mai mare problemă în acest sens cred că e faptul că majoritatea manga-urilor sunt făcute de bărbați. Da, avem și autore femei, însă ca în orice societate machistă precum a noastră femeia e în plan secund. Așa. Care e problema cu bărbații care fac personaje feminine? Nu știu să le construiască caracterul cum trebuie. Sunt multe personaje cu potențial, dar care sunt mult prea unilateral dezvoltate și îți dai seama că stau episoade întregi printre personajele centrale și nu fac nimic, sau repetă același lucru enervant de mii de ori. Sau mai rău, exercită o atitudine enervantă și dominatoare și-o țin pe aia până la sfârșit. De regulă se dezvoltă foarte puțin și sunt întruchiparea unei singure caracteristici de care se țin cu încăpățânare. Uitați-vă la un shojo, băieți! Alea sunt făcute în general de autoare femei, care înțeleg cum gândesc femeile. Uitați-vă acolo la personajele feminine! Chiar dacă unele sunt enervante tot simți că sunt vii, că gândesc, că se dezvoltă, etc. Ce mai... simți că sunt femei! Deși acolo se cade în altă extremă, cea a masculului protagonist prințificat. Mă rog! Nu intru în detalii. Cam asta este cu protagonista enervantă. 


Exemple: Sakura, (Naruto/Naruto Shippuden) Inoue, (Bleach) Yui, (Diabolik Lovers) Chi Chi, (Dragon Ball Z) Lucy, (Fairy Tail) Angela, (Black Butler) Satsuki (Kuroko no Basket)

2. Perversul

Altă tipologie bine cunoscută. Cu toții știm că perversul habitează oriunde sunt fete. De regulă când ”camera„ își atribuie punctul lui de vedere avem cadre detaliu cu sâni, fund, picioatre, etc. Această tipologie, deși poate avea o natură destul de complexă, mereu se va da pe brazdă după prima fată drăguță care îi iese în cale. Printre caracteristicile sale se enumără viclenia, manipularea, șarmul ieftin și cel mai important, sângele care tâșnește din nas. Vocabularul acestui personaj cuprinde în general replici de agățat ieftine și patetice și - aplicând principiile ironiei sorții - mai niciodată nu reușește să agațe o fată. Și când îi iese e clar ceva dubios la mijloc. Ori visează, ori fata nu e fată, etc. Ca-n viața reală, anime-urile merg pe principiul de fete atrase de băieți dezinteresați așa că bravii soldați perverși nu agață nimic din cauză că exagerează. E adevărat că formele perverșilor pot varia și să se dividă în mai multe subcategorii: maestrul pervers, colegul de bancă/prietenul cel mai bun pervers, starul pervers, etc. Un alt gest des întâlnit la ei este nevoia de-a apucă fetele de zonele intime. Acesta lucru se întâmplă mai ales în ecchi-uri, unde aceștia nu ezită să se arunce asupra sânilor ca românul pe sticla de pălincă. Un personaj destul de comun, extrem de previzibil, dar pentru care nu poate decât să-ți pară rău pentru că știi că niciodată nu va reuși. La început mă distrau genul ăsta de personaje, însă le-am văzut de prea multe ori, iar acum nu fac decât să-mi trag o palmă peste frunte de fiecare dată când îi văd.


Exemple: Sanji, (One Piece) Roshi, (Dragon Ball Z) Jirayia, (Naruto/Naruto Shippuden) Brock, (Pokemon) Issei, (High School DxD) Aikuro, (Kill la Kill) Spirit (Soul Eater)

3. Emoul cool

A treia tipologie din lista noastră este deja bine cunoscutul personaj misterios, rece, care nu vorbește  mai niciodată și este extrem de puternic. Acest personaj de regulă este unul care suferă foarte mult în interior. Deși nu se implică în mai nimic și nu vorbește prea mult acesta este admirat de către personajele de sex feminin, chiar și de unele de sex masculin, însă majoritatea băieților își refulează admirația și-o exercită prin ură. Are un statut social destul de ridicat tocmai pentru că inteligența și talentul sunt de partea lui cam în orice ar face. Totuși, chiar dacă este atât de înzestrat cu daruri din partea autorului el este mereu nefericit. Săracul! Mereu suferă în interior. De cele mai multe ori din cauza unui eveniment tulburător care a avut loc în trecutul acestuia. Totodată, să nu credeți că e perfect, are defecte, slăbiciuni, pe care și le arată doar celor mai apropiați. Aroganța, complexul de superioritate, sunt niște chestii vitale care nu-i lipsesc niciodată acestui personaj. Chiar dacă este atât de „perfect”, emoul cool are totuși o figură - de regulă masculină - pe care o apreciează și-o privește cu admirație. Un model. Acesta poate lua forma unui frate mai mare, unui tată, unui exemplu pe plan profesional, un maestru, etc. O altă caracteristă cheie ar fi dezinterestul total față de fete. Chiar dacă are succes la sexul frumos, emoul nu va fi niciodată interesat să bage florile-n salam pentru că are un obiectiv mult mai profund în minte asupra căruia obsedează și nu își permite să piardă timpul cu chestii irelevante precum sexul. Ups! Acesta totuși poate dezvolta relații de prietenie cu unele fete și în special cu personajele masculine pe care îi percepe drept rivali. Emoul cool duce această rivalitate atât de departe încât ajunge să depindă de celălalt, angrenându-se oarecum într-o relație ușor homoerotică. Da, mă uit la voi doi, Naruto și Sasuke.


Exemple: Sasuke, (Naruto/Naruto Shippuden) L, (Death Note) Ulquiorra, (Bleach) Itachi, (Naruto/Naruto Shippuden) Lelouch, (Code Geass) Light (Death Note)

4. Bufonul hiperactiv

Uită-ne la cea de-a patra tipologie enervantă. Binențeles că nu putea să lipsească din această listă bufonul hiperactiv. Hiperactivitatea este o trăsătură care se poate aplică mai multor tipologii, chiar și unora menționate mai sus precum perversul sau protagonista enervantă. Dar dacă iei un bufon - de regulă repezit, mușchiulos și fără prea multă materie cenușie în cap - obții tipologia protagonistului pe care o adoptă destul de multe serii anime. Bufonul hiperactiv e simplu. E un personaj ușor de înțeles, previzibil, ceea ce-l face mai mult decât perfect pentru postul de protagonist al seriilor ușoare. Acesta are abilități - dacă e vorba de shounen - combatative destul de bune și un spirit de luptător înnăscut. Chiar dacă nu sunt cele mai inteligente chifltele din bol, dau dovadă de-o ingeniozitate cum rar mai vezi când se avântă în lupte, de la strategii la care nu te așteptai, la mișcări noi care mai de care spectaculoase și eficiente. De regulă au un țel simplist după care aleargă cu tot patosul lor. Spre deosebire de emoul cool, bufonul hiperactiv își mai face timp și pentru alte activități, are mai mulți prieteni și poate dezvolta un interes pentru personajele de sex feminin. Nu ca și perversul, care se dă la toate, dar mereu există ”acea„ fată care îi cade cu tronc și pe care vrea s-o impresioneze. Nu este cazul tot timpul, de multe ori obsesia lor făcându-i orbi la cele ce se petrec în jurul lor. O caracteristică importantă a lor este apetitul foarte mare și faptul că și dacă mănâncă în cantități industriale la o masă tot nu se îngrașă. Ce-aș vrea să am și eu skill-ul ăsta! Există cazuri în care personalitatea lui devine duală. Ideea e că bufonul - care la bază este un rol asumat de către niște oameni - poate deveni serios. Își poate da jos masca de bufon și să devină cu adevărat serios. Aceștia manifestă încă o parte pe care o scot la lumină doar atunci când lucrurile scapă de sub control iar acest lucru îi face cu adevărat periculoși. Vorba aia: ”Fugi de bufonul care nu se prostește!„ E protagonistul ideal pentru un shounen, dar deja devine mult prea uzat.


Exemple: Goku, (Dragon Ball Z) Naruto, (Naruto/ Naruto Shippuden) Luffy, (One Piece) Natsu (Fairy Tail) Gon, (Hunter x Hunter) Yusuke, (Yu Yu Hakusho) Vash (Trigun)

5. Pămpălăul bun de nimic

Am ajuns și la ultima tipologie de personaj anime din lista noastră. Cel mai enervant tip de personaj - părerea mea - este pămpălăul bun de nimic. Totodată cred că e și cel mai des utilizat. M-am săturat de el, deja mă enervează și mi se face rău de fiecare dată când văd un anime nou cu acest soi de protagonist. După cum spune și numele, acest personaj este portretizarea fraierului, sprijit, fără niciun telent sau abilitate specială - la prima vedere - care este mereu subjugat de către cei din jurul lui. Este genul de băiat cuminte, responsabil, care ascultă de părinți și de profesori și face exact ceea ce trebuie. Exact ca tine... Bine, glumesc! O caracteristică foarte importantă a orcărui pămpălău bun de nimic care se respectă este idealismul ieșit din comun. Întâlnim asta și la bufonul hiperactiv, însă pămpălău bun de nimic o face într-un mod mai perfid. Cum așa? Bufonul hiperactiv este îndreptățit să fie idealist pentru că posedă talentul sau abilitățile necesare pentru a-și împlini idealul, în timp ce pămpălăul nu tot timpul. E o tipologie ipocrită. Există și combinații între cele două tipologii, e drept, putând avea un bufon bun de nimic. Dar nu tot timpul. Așa. E al dracului de idealist. La modul ăla enervant. Are o fixație și deși realizează și el că nu are abilitățile necesare se aruncă cu tot ce are în fața pericolului, dând dovadă - nu de curaj și bunătate cum s-ar crede - de prostie și ignoranță. Noroc că aici vorbim de anime-uri, unde proștii reușesc. Bravo! Dintr-o perspectivă socială pămpălăul bun de nimic e la coadă. Nu e popular, nu prea are prieteni, fetele îl ignoră - dacă nu e ecchi - și nu are nimic special prin care să se remarce. Totuși, datorită curajului și altruismului său devine la un moment dat apreciat de către oamenii din jurul lui. Acesta are foarte multe calități pozitive prin care se remarcă pe parcus - bunătate, altruism, curaj, etc. Întreg personajul este o metaforă la clasica zicală: „Dacă vrei, poți!”. Mda, în realitate nu-i așa de simplu, însă în convenția anime-urilor funcționează. Într-un final pămpălăul mereu își va îndeplini visul și cel mai important, nu se va schimba sau abate de la calea lui „dreaptă”.


Exemple: Midoryia, (Boku no Hero Academia) Kaneki, (Tokyo Ghoul) Tsuna, (Katekyo Hitman Reborn) Tsukushi, (Days) Shirou (Fate series)

Am încheiat. Sper că v-ați distrat! Dacă v-a plăcut nu uitați să shareuiți pe facebook! Transmisie încheiată!

{ 4 comentarii... read them below or Comment }

  1. O intrebare,daca aceste tipuri de personaje ti se par enervante,atunci care le agreezi?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. N-am nicio problemă cu tipologiile astea atâta vreme cât autorul reușește să aducă ceva unic în ecuație, să le arate într-o manieră personală și care să le dezvolte nu unilateral. Deja când văd un astfel de personaj știu la ce să mă aștept din partea lor. Uite, un exemplu din tipologia care mă enervează cel mai mult și mi-a plăcut este protagonistul din Parasyte, care începe ca pămpălăul bun de nimic și evoluează gradat spre ceva mai mult. Și-o face și într-o manieră convingătoare. Seară faină!

      Ștergere
  2. Hmmm...te cam contrazic la unul din personajele pampalai si bun de nimic, Kaneki incepe ca un pampalau si sunt de acord, dar mai tarziu devine cel mia puternic ghoul si unul de temut.

    RăspundețiȘtergere

- Copyright © Animekirus - Animekirus