miercuri, 25 noiembrie 2015
Oare câți dintre voi doresc să-mi vadă capul într-o țepușă? După articolul de ieri cred că mulți. Știți cum e, după atâtea recenzii și laude te saturi și mai vrei să faci fandom-ul anime român să te și înjure. De obicei când vreau asta scriu un articol din categoria Cugetărilor Nekirusiene și-mi iese. Eh, asta e! Pentru cine mă mai urmărește, azi o să puteți citi o recenzie la un alt anime cu și despre vampiri, Dance in the Vampire Bund. Am mai spus că sunt răcit, deci stând acasă și nefăcând nimic am timpul necesar să mai bag câte-o recenzie mică pe furiș.
Când vine vorba de acest anime avem de-a face cu o premisă destul de interesantă. Gusturile mele de obicei mă împing departe de vampiri, mai ales în epoca noastră, epocă în care profanăm mitul splendid pe care îl reprezintă acest monstru. Sunt sătul de reprezentări proaste, scârboase, melodramatice și homoerotice ale acestor creaturi ce reprezentau odată vârful piramidei monștrilor. E plin de anime-uri, filme, cărți, seriale despre vampiri, iar multe dintre ele sunt de-o calitate îndoielnică. Pur și simplu mai bine te-ai îndrepta spre un alt monstru pentru că atunci când faci o poveste cu vampiri intri din start în zona clișeelor, însă realizez că tocmai acest cult au făcut din vampiri un adevărat curent artistic ce are o bază de fani destul de puternică. Ceea ce vreau să spun e că anime-urile despre vampiri nu mai sunt ceea ce au fost la început, (o reprezentare a fricii, horror) ci au devenit un soi de produs de nișă, dedicat în mare parte iubitorilor și simpatizanților acestora. Mă rog! Ideea e că e ceva diferit la anime-ul ăsta. Diferit pentru mine, nu cred că-i ceva general valabil. Ideea de la care pornește mi se pare foarte bună și cu mult potențial. Este o idee pe care nu prea am mai întâlnit-o nicăieri în poveștile acestea. Regina Vampirilor hotărăște să dezvăluie existența rasei sale în direct la o emisiune televizată, ba chiar mai mult, aceasta mai și cere acceptare și cooperare din partea oamenilor. Asta este prima premisă. A doua este reprezentată de drama romantică specifică acestei teme, dar care nu e (tot timpul) o plăcintă dulce și siropoasă. Anime-ul este melodramatic, asta e clar, chiar foarte melodramatic în unele momente, dar povestea dintre de dragoste dintre Mina și Akira este suportabilă. Prințesa vampir caută afecțiune și acceptare, însă ea nu poate să ofere înapoi același lucruri. Din punctul meu de vedere anime-ul a început foarte bine, primele două episoade nici chiar mie nu-mi venea să cred că mă uit la o chestie cu vampiri, dar după a început să scadă mult ca și calitate. Din ce cauză? Păi e simplu. Cauza e aceeași care fute cam toate ideile bune, clișeele narative care fac o idee bună să devină mediocră, clișee precum tematica de school life - comedy și inserarea de fan service excesiv ca să excite la maxim toți loliconii.
Vreau să dedic un paragraf scurt primului episod. Ce-i cu el? Pe mine m-a impresionat enorm. Cred că e printre cele mai bune (dacă nu cel mai bun) mod de-a începe o poveste. S-a încercat o abordare experimentală, adică s-a vrut o chestie pe care nu o vezi făcută foarte des nicăieri. La început totul este confunz și durează câteva minute până ți se limpezește acțiunea în cap și realizezi că ești spectatorul unei emisiuni în direct care tratează tema existenței vampirilor. Ești pus în același scaun ca și spectatorul obișnuit al emisiunii. Pentru o secundă ai impresia că nici nu urmărești un anime ci asiști la o emisiune adevărată. Din câte îmi amintesc erau doi prezentatori (nu mai știu exact, îmi cer scuze dacă greșesc) și invitații acestora care dezbăteau aceeași temă. Ca la o emisiune adevărată s-a încercat aducerea unor oameni din diferite domenii ce au opinii la fel de diverse. Astfel avem: un profesor, un actor, un mangaka, etc. Polemica pe care o poartă ei este construită bine, te ține captiv și nu te plictisește deloc până la final când se remarcă din public o fetiță micuță. Dacă la început încă ești sceptic (chiar și tu ca spectator) de existența acestor demoni ai nopții, după ce Mina intră în acțiune adevărul ne este scos la lumină. Practic anime-ul ne-a oferit aceeași senzație pe care a avut-o și așa-zisul spectator al emisiunii, oarecum semi-sceptic, dar căruia i se arată brusc adevărul la care se aștepta cel mai puțin. Prințesa vampirilor iese în public și înlătură orice formă de dubiu la adresa existenței acestora într-o manieră surprinzător de diplomată. Nu avem vampirul care vrea să cucerească lumea sau să domine peste omenire, nu, avem vampirul care vrea să coexiste liniștit cu oamenii. E normal ca asta să stârnească reacții din partea ambelor specii, și-aici îmi era frică că povestea va merge în direcția-clișeu în care omul va fi arătat ca fiind ființa mai rea decât vampirul. Din fericire n-a fost așa. Episodul acela mi s-a părut genial, iar dacă ar fi să-l notez doar pe acela i-aș da nota 10. Din păcate, acțiune de după scade valoarea anime-ului.
Din prezentarea episodului pilot cred că vă cam dați seama despre ce este vorba în anime. Personajul central este Mina Țepeș, (luat după Vlad Țepes dacă nu v-ați prin încă, subtil) prințesa vampirilor care a trăit mii de ani, dar în ciuda acestui fapt arată ca un copil de cel mult 10 ani. Dorința ei este să coexiste în mod pașnic cu oamenii și să construiască un district special pentru vampiri pe coasta Japoniei. Vă dați seama că planurile micuței bătrâne prințese vampir nu sunt acceptate de toată lumea, ea fiind nevoită să se lupte cu teroriști sau chiar cu supușii ei pentru a realiza ce vrea. Aceasta este ajutată de către Akira, cel mai fidel bodyguard al ei, un vârcolac antrenat de mic să o protejeze pe prințesă dar care în urma unor evenimente nefericite ajunge să sufere de amnezie. Singura dorința a Minei pe lângă districtul vampirilor este să-l aibă pe Akira aproape de ea, astfel născându-se și cea mai importantă relație amoroasă din anime. E o relație ciudată, plină de sentimente amestecate în care granița dintre iubire și crimă este foarte foarte subțire. Cei doi sunt puși în fața unor situații grele și trebuie să se lupte împotriva întregii comunități de oameni și vampiri. Mna ... un soi de Romeo și Julieta cu vampiri și vârcolaci ... Glumesc! Am spus că povestea lor amoaroasă, la fel ca și ideea de bază, avea mult potențial care a fost ruinat. Nu intru în detalii, despre asta voi scrie puțin mai încolo.
Fiind o poveste ce m-a interesat am zis să dau o geană și peste manga ca să văd ce se va întâmpla într-o eventuală continuare. Mare mi-a fost surpriza să constat că anime-ul a omis tone de lucruri din manga și a introdus multe altele noi. Povestea și așa mi s-a părut destul de fragmentată și grăbită, dar am zis că e ok, suport, știind că asta este o practică destul de des utilizată în anime-uri pentru că sunt reduși de un număr mic de episoade. Există anime-uri care merg fidel după manga, și există anime-uri care cam fac ce vor ele cu povestea precum Tokyo Ghoul. Dance in the Vampire Bund e undeva între. Într-un fel merge pe povestea originală dar vine cu multe inserții narative care nu prea au scop și te întrebi de unde mama lor le-au scos. Cel mai bun exemplu în acest sens este amnezia lui Akira, în manga el nu suferă niciodată de așa ceva. Chiar și-acum mă întreb de ce au băgat-o. Well, who knows?! După cum am menționat mai sus, pentru o poveste cu vampiri mi s-a părut o serie cu potențial, dar distrusă prin adăugarea acelor factori tipicari și de prost gust găsite prin toate anime-urile de mâna a doua. Autorul n-a vrut să riște nimic și a ales mediocritatea care vine în favoarea riscului de-a avea un anime ce prezintă o poveste bună. Treaba asta e mereu un joc de noroc. Nu condamn astfel de oameni. Realizez că este o industrie și că trebuie să scoată bani, însă eu aș alege mereu o poveste de calitate (și cu mai puțin succes la public) decât ceva convențional și mediocru. Povestea deviează rău de la subiect de prin episodul trei, când suntem introduși în tot acel univers școlar nefondat. Și normal că prințesa vampirilor trebuie să meargă și ea la școală. E normal ... S-au deplasat de la problemele vampirilor, probleme politice și sociale ce erau destul de fascinante la o joacă de-a harem school cu Akira, Mina și Yuki. Plus că tot fan service-ul ăla m-a deranjat. Am considerat că e prea mult. E ok să mai bagi fan service, înțeleg că vrei să ții fidel un public masculin tânăr, dar Mina s-a dezbrăcat de multe ori fără niciun motiv aparent, doar ce dragul fan service-ul și de-ași expune sânii pe care nu-i are. Probabil prin asta au atras sute de loliconi de partea anime-ului, dar dacă ne gândim puțin mai bine, deși este bătrâna, Mina e portretizată ca fiind un copil, iar anime-ul nu mai avea mult și dădea în pornografie infantilă.
Dacă privim cu atenție putem observa că anime-ul are o perspectivă puțin mai mult misogină. Tratează destul de urât personajele de sex feminim. Asta cred că e o trăsătură ce se trage mai degrabă din mentalitatea autorului, nu neapărat dintr-o alegere voită. Toate personajele de sex feminim sunt privite destul de urât și tratate ca atare. Majoritatea sunt slabe. Chiar și Mina, despre care ai impresia că este prințesa vampirilor și că poate face orice, aflăm că nu este nimic mai mult decât jucăria celor trei familii care o abuzează atât fizic cât și sexual. Iar acel test de puritate cred că a fost picătura care a umplut paharul misoginismului, reprezentând un gest care abolește cam orice urmă de integritate feminină din anime. Avem parte de o tonă de sexualitate ciudată, am zis ciudată, să nu se interpreteza ca o critică. Ciudat nu înseamnă neapărat rău, doar că sexualitatea este folosită parcă mult prea exagerat doar ca să vindă. Cea mai disturbing relație mi s-a părut între Nanami și ”fratele ei mai mic”, care n-aș numi-o chiar o relație de pedofilie penutru că nu este, doar că e ... nu știu ... nefirească și nenaturală.
Dacă ar fi să aleg un element prin care Dance in the Vampire Bund se remarcă cel mai bine este animația. Aceasta e fluidă și plăcută, are un aspect interesant și combină foarte bine stilul gotic cu o tentă imagistică cu puțin blur. Dintre personaje am apreciat-o cel mai mult pe Mina. Mi s-a părut singurul personaj mai interesant, netipologizat sau care nu te făcea să vrei să-l lovești. La început au scos-o foarte mult din paradigmele ei cu acel school life thing, dar pe parcurs ajungi să înțelegi că este un personaj foarte complex care își dorește foarte multe. Pe lângă că-și dorește foarte mult să creeze o lume stabilă pentru specia ei, aceasta caută și acceptarea lui Akira, chiar dacă ea nu se poate accepta pe sine însăși. Atitudinea ei o împinge până în punctul în care (fără un motiv clar) ajunge să se lupte chiar și cu personajele la care ține cel mai mult. Akira mi s-a părut un personaj mediocru, amnezia aia parcă împiedicându-l să scoată la lumină tot potențialul pe care avea ca personaj. Relația lor este extrem de bipolară, odată își arată afecțiunea, odată încearcă să se omoare unul pe celălalt. Totuși este bine construită. Aș fi apreciat mai mult dacă i s-ar fi dat mai multe șanse și lui Yuki. Mina parcă a câștigat prea repede și prea ușor inima lui Akira. E clar că nu putem empatiza prea mult cu cei doi pentru că suntem oameni. Cred că aici a greșit puțin autorul și asta îți lasă senzația aia de distanțare pe tot parcursul seriei. Lipsa de empatie. Noi ca oameni nu putem înțelege total ce simt un vampir și un vârcolac. Deși am spus că-i interesantă n-am ce să spun mai mult tocmai din cauza acestei lipse de empatie. Ca om este destul de greu să pricepi, darămite să și creezi o relație amoroasă între doi non-oameni. Nu prea ai de ales decât să vii cu o chestie fantezistă, ori inspirată din relațiile dintre oameni, pentru că nu poți face o poveste despre ceva ce nu poți înțelege.
Încheierea. Chiar nu vreau să mă mai lungesc. Dance in the Vampire Bund este o poveste cu mult potențial care din păcate este distrusă prin aplicarea unor clișee narative ieftine. Personajele sunt destul de banale, cu excepția Minei Țepeș. Încearcă să construiască o dramă interioră și exterioară simultană, însă în unele momente pare falsă din cauză că nu putem empatiza cu ființele non-umane (doar credem că putem). Da. E un anime cu vampiri care pe mine sincer m-a atras. Mi-a plăcut mai mult decât majoritatea celor pe care le-am văzut (nu toate) din această categorie și aștept un sezon doi dacă o să fie. Pa!
Notă: Nu-i pot da mai mult de 6.80. Am spus că-s subiectiv când dau note dar nu pot nici să exagerez. Când vine vorba acest anime am impresia că preferinețele îmi umbresc de tot logica obiectivă și de aceea am dat anime-ului nota aceasta.
Pentru cine este interesat de vampiri loli și vârcolaci amnezici las un link spre League of Anime unde puteți viziona anime-ul în limba română!
