Animekirus

Salut!

Mi-am făcut puțin timp ca să continui recenzia la Sword Art Online. Dacă data trecută am vorbit despre primul sezon, acum vorbim despre al doilea. Bun. N-o mai lungesc cu detalii despre mine și viața mea de student proaspăt reluată. Atât vă reamintesc, n-o să mai pot posta articole prea des. O să mă chinui și voi scoate măcar două pe săptămână. Să revenim la SAO.

Titlul recenziei cred că exprimă cel mai bine părerea mea despre acest nou sezon. Nu cred că sunt singurul care avea așteptări mari de la el. Primul sezon a fost cum a fost, cu bune, cu rele, am trecut puțin dezamăgit de a doua jumătate prin el, dar totuși aveam speranța ca sezonul secund să fie mai bun. Să nu credeți că avem așteptări la o serie foarte complexă, cu o poveste care să impresioneze și să nu fie atât de ușor de digerat. Nu. Voiam să-l văd pe Kirito într-un joc decent, cu personaje decente și întâmplări cât de cât interesante. Dar n-a fost să fie. Sezonul II a distrus seria de tot. A luat drumul prost pe care a pornit primul și l-a continuat fără ezitare. Deja devine sesizabil stilul de scris al autoarei. Având în vedere faptul că Sword Art Online este adaptat după o serie de Light Novel-uri aș spune că implicarea și stilul autorului se simt mult mai puternic decât în cazul unui manga, unde atenția ta nu trebuie să se concentreze doar la poveste. Mă rog! Are ea un stil de-a începe foarte bine un lucru și să-l strice gradat, pe măsură ce evoluează povestea. Ca să nu mai spun că totul e atât de unilateral centrat în jurul lui Kirito că toate personajele adiacente devin enervante. De multe ori am senzația că face modificări în anatomia personalității unor personaje doar ca să le scoate subtil din peisaj iar Kirito să poată continua cu noile sale aventuri, să cunoască alte fete care se îndrăgostesc de el și să fie un badass total pe care nu-l mai oprește nici dracu. Mă refer mai mult la Asuna. Au pocit-o rău de tot ca și personaj sezonul ăsta. Nu intru în detalii acum. Vorbim despre aspectul ăsta mai încolo. 

Ca să tragem niște linii clare. Povestea sezonului secund o continuă pe cea din primul. Avem aceleași personaje, dar puse într-o conjunctură nouă. Ideile de bază și principiile poveștii se repetă. Apare o problemă într-un joc, Kirito trebuie s-o rezolve, acesta pornește într-o aventură nouă și reușește să facă ce-și propune lucrând în echipă cu un alt personaj feminin central care ajunge să dezvolte anumite sentimente pentru el. Povestea se grăbește atât de tare să urmărească doar un singur personaj că le dă într-un mod deosebit de enervant pe toate celălalte la o parte. În prima partea a sezonului sunt doar Kirito și Sinon, ca mai apoi să trecem printr-o încercare disperată a autoarei de-a o reafirma pe Asuna ca personaj. Din păcate, zic eu, nu prea a reușit să facă asta. În primul rând fluctuațiile de putere sunt destul de ilogice, spun eu. Kirito mereu a fost centrul puterii harem-ului ... pardon, grupului de jucători din care făcea parte. Pierde prima oară în fața lui Yuuki. Nu ne este arătat cum. Oare de ce? Cred că nici autoarea nu știa cum să arate asta, așa că lupta nu ne este niciodată arătată. Prima cel puțin. Apoi apare Asuna, care din dorința autoarei de-a ieși în față devine noul personaj OP al seriei, iar Kirito este împins în spate pentru ca eroina cu părul ce-și schimbă culoarea mai des ca un cameleon să strălucească. Mna ... Meciul ei cu Yuuki a fost din nou tras de păr. Nu spun că Asuna e slabă. Vedem clar în  primul sezon cât de puternică este, dar uităm destul de repede asta în momentul în care ea devine doar prietena obsedată a lui Kirito ce nu face nimic decât să stea închisă într-o colivie de păsări și să se îngrijoreze pentru el. Vedeți? E din nou scoaterea aia din peisaj atât de specific universului SAO. Totuși, nu uităm cât de puternică e Asuna. Aș îndrăzni să spun că de multe ori are o putere comparabilă cu Kirito, după care decade în mod convenabil. Nu mai știu cum să percep anime-ul ăsta din acest punct de vedere. Nu mai înțeleg puterea nimănui. Îmi pare că fiecare e mai puternic atunci când povestea se concentrează în jurul lui/ei, și devine mai slab când nu. Înțeleg de ce face asta autoarea, dar nu pot să-l privesc ca pe un lucru bun. Ea cam pune povestea în favoarea veridicității acțiunilor și asta nu e tocmai un lucru bun. Ambele trebuie puse în aceeași oală. Un personaj e mai puternic când e nevoie de el, după care se afundă în negura poveștii și lasă loc altuia. Mă rog! În primul sezon am trecut cu vederea asta pentru că acolo modul de abordare a poveștii îmi părea diferit. Era just doar când acțiunea se concentra în jurul lui Kirito. Spuneam că nu contează cât de OP este el. SAO nu este despre putere ci despre luarea unor decizii și respectarea unui ideal pe care să reușești să-l urmezi în ciuda situațiilor nefavorabile pe care le întâlnești. Dar în sezonul secund nu mai există nicio logică. Deja balanța puterii se schimbă în mod ilogic de la personaj la personaj, iar idealurile lor devin din ce în ce mai puierile și de doi bani. 

Premisa poveștii este neschimbată. De data asta avem un joc nou, Gun Gale Online, care schimbă drastic tot stilul de gameing abordat până acum. Anime-ul își propune cu fiecare joc să ne arate o lume total diferită față de cea anterioară. Asta nu e neapărat un lucru rău. Zic că e de apreciat că se încearcă schmbări. Păcat că nu reușesc să pătrundă prea mult în poveste și în universul jocului ca să exploateze la maxim potențialul fiecărui joc în parte. La fel ca și în primul sezon acțiunea din jocuri este al naibi de grăbită. Doișpe, treișpe episoade nu reușesc să surprindă toate palierele unei luni noi. Cred că și ăsta este unul dintre cele mai mari păcate ale seriei Sword Art Online. Kirito, din nou, este prins în mijlocul unei situații în care viața altor oameni depind de el, dar și viața lui este în pericol. Acesta este trimis în jocul Gun Gale Online, un joc exclusiv shooter, ca să oprească un ucigaș misterios pe nume Death Gun. El este un nebun care are abilitatea de-a ucide oamenii direct în joc. Scenariul din primul sezon se repetă în sensul că prima jumătate a sezonului este mai bună decât a doua. Primesia cu Gun Gale a fost bună. A dat un aer nou poveștii, lucru de care avea mare nevoie. Din povestea perfectă cu zâne ajungem într-un univers distopic unde puterea armelor este cea care contează. Avem un nou personaj feminin central, Sinon, o fată destul de asemănătoare cu Kirito din multe puncte de vedere. În viața reală nici ea nu are nimic special, dar când întră joc este una dintre cele mai puternice jucătoare. Atât ea, cât și Kirito trec printr-o traumă psihologică de-a lungul primei jumătăți a sezonului. Sinon trebuie să treacă peste frica ei de arme pe care o manifestă în viața reală, iar Kirito trebuie să învingă fantomele trecutului. Ca s-o spun scurt și concis, ambii trebuie să accepte idea cum că au omort pe cineva și să treacă peste. Atmosfera a fost mult mai darkish decât de obicei, lucru ce l-am apreciat, dar jumătatea care-i precede readuce în prim plan toate aspectele negative de până acum ale seriei, ba chiar adaugă și altele. A doua jumătate a acestui sezon aș spune că este chiar piatra de mormânt pentru Sword Art Online. A distrus atât de mult seria că nici măcar nu aștept un sezon trei. Iar dacă o să apară nu sunt sigur dacă o să-l văd. M-am săturat de premisele bune care sunt distruse de-un stil destul de prost al autoarei și de ”limbajul” atât de ușor și puieril al anime-ul prin care ne este spusă povestea. Ăsta sunt eu. Devine din ce în ce mai puțin pe gustul meu. Poate există oameni cărora le place. Nu-i condamn. Fiecare are propriile sale gusturi, dar pe mine cel puțin Sword Art Online m-a dezamăgit rău. 

O să vreau să vorbesc acum și de a doua jumătate a sezonului. Dacă mai sus am încercat să vă ofer mai mult o perspectivă a primei jumătăți, care e mai darkish și prezintă o lume nouă, după primele 13 episoade revenim la lumea puierilă a zânelor. Avem la începutul ei cel mai stupid arc de până acum. E atât de stupid că m-a făcut să fiu foarte aporape să dau drop seriei. Aici mă refer la mini-povestea din jurul sabiei legendare Excalibur. Totul a fost un soi de periplu eșuat menit să recreeze într-o manieră proprie legenda sabiei. Practic a fost o interpretare a legendei Regelui Arthur prin prisma universului Sword Art Online, unde eroul trebuie să salveze spiritele naturii de la distrugere. Ideea este un clișeu din start. Cred că-i al 100-lea anime în care ne este menționată sabia legendară. Deja m-am săturat de ea. Mi-au părut o serie de episoade de umplutură, unde nimic semnificant nu se întâmplă, nu duce povestea mai departe și ne arată o latură și mai penibilă a fiecărui personaj. Practic nimeni înafară de Kirito n-a fost în stare să facă nimic, doar să fie martorii minunăției lui și eventual să-i mai strige numele de câteva ori iar asta să-l facă mai puternic. Luptele au fost groaznice, modul în care a fost spusă povestea la fel. Ce mai? Un eșec total. După vine partea cu adevărat importantă, când din neant apare un jucător feroce ce-l învinge chiar și pe Kirito. Acesta jucător feroce este o fată mică și slabă, dar dacă faci greșeala s-o subestimezi vei regreta amarnic. Vorbesc de Yuuki. Am spus că este o încercare nu prea reușită a poveștii să o pună din nou în centrul atenției pe Asuna și să-i reafirme personalitatea. Tipic anime-ului, îi dă pe toți la o parte (inclusiv pe Kirito) și o pune pe Asuna într-o conjunctură proprie, cu oameni noi, etc. Îi creează propria poveste. Bun. Asuna mi se pare un personaj care a fost schimbat foarte mult față de cum era la începutul sezonului întâi și niciodată readus pe calea aceea. Cum am menționat și-n recenzia primului sezon, schimbarea ei ca și personaj are loc în momentul în care ea și Kirito devin iubiți. Dintr-un personaj destul de ok, care nu era doar un cățel obsedat de Kirito și plin de dragoste față de prietenii ei o degradează foarte mult. Îmi plăcea mai mult atitudinea ei primară, când era mai rece și avea mici apucături de tsundere. Era mai badass ca să mă exprim mai nonformal. Din păcate simplicitatea poveștii o reduce mult până la stadiul ei actual, când nu mai este decât o tipologie uzată care crede în puterea priteniei și-a iubirii. Celălalt element central al ultimei părți este Yuuki, o fată cu probleme de sănătate grave ce are doar o sigură șansă ca să își îndeplinească visul alături de prietenii ei. Chiar dacă Yuuki ca și personaj este interesantă, pe rețeta tipicară SAO, dar cu un gram de backstory ce-o face mai specială. Ideea generală a acțiunii se concentrează tot pe lucruri ieftine și slabe precum puterea prieteniei. Și-a propus să fie o parte mai dramatică. Din nou, ambele personaje centrale având câteo problemă proprie: Asuna cu mama ei iar Yuuki cu sănătatea, totul culminând într-un final semi-optimist. Din păcate nici finalul nu a fost mare brânză, chiar dacă a mai ridicat puțin ștacheta seriei, asta datorită factorului emoțional puternic. Era inevitabil practic.

Personajele nu suferă mari schimbări. Nici nu prea au cum. Kirito e mereu același personaj unilateral centrat pentru care jocurile online înseamnă totul. La fel de OP și talentat ca de obicei, cu o inimă mare, dorind să-i ajute pe toți, dar cu naivitatea de rigoare. Restul personajelor sunt atât de plate că nici nu are rost să le mai menționez. Fiecare este dezvoltat puțin atunci când intră în atenția poveștii, după care este lăsat de izbeliște și degradat la stadiul de plantă urlătoare. Modul în care Kirito percepe anumite lucruri mi se pare ciudat. Ce vreau să zic prin asta? Uhm ... în primul sezon nu voia decât să o salveze pe Asuna și să fie cu ea. În al doilea o pune deoparte, dă de multe ori senzația că nici nu-i pasă de ea și-și continuă aventura cu alte fete din alte lumi. De aia spun că povestea din SAO este foarte slabă când vine vorba despre construcția de personaje. În loc ca povestea să meargă după personaje aici personajele se pliează după poveste. Nu e natural deloc. Noi nu ne schimbăm valorile în funcție de situația în care ne aflăm. Încă un lucru pe care nu l-am înțeles. De ce i-au dat aspectul ăla feminin lui Kirito în Gun Gale? Dacă măcar îl făceau fată, dar nu, el tot caracter de băiat avea. Arăta ca un tansexual eșuat în acea formă. Nu știu! Să fie oare ăsta un semn că pentru Kirito sexul feminin nu este atât de important iar vmmorpg-urile să fie principalul său centru de interes? Puțin probabil. Cred c-am interpretat eu puțin cam mult. De Asuna am vorbit mai sus, chiar nu-i face bine acest sezon, iar încercarea ei de reafirmare eșuează total nu neapărat din cauza poveștii prezentate ci a faptului că ea ca și personaj a fost redusă foarte mult și-i lipseau complexitatea și latura empatică. Sinon este alt personaj dat la o parte după ce rolul ei în poveste se termină. De altfel a avut o dezvoltare bună în prima parte, fiind asociată cu un corespondent feminin a lui Kirito. 

Villian-ii! În a doua parte n-am avut un villian propiu zis, doar în prima. Death Gun! Un personaj care pare interesant la început dar pe măsură ce aflăm mai multe despre el realizăm că-i doar un nebun ce face un lucru fără nicio urmă de logică, n-are un scop propiu-zis și e făcut să pară interesant doar de fațată. Death Gun sunt defapt două persoane, ambii continuând seria de villian-i suciți la cap, obsedați de sex și violatori, lăsată de ochelaristul din primul sezon. Modul lor de a ucide este deplasat rău. În realitate foarte puțin probabil ca așa ceva să se poată întâmpla. Au degradat treptat chiar și farmecul unui răufăcător. *râsironic*

Nu mai scriu mult. Doar un lucru care sigur cred că vă interesează. Am văzut mulți care își pun problema cine e mai puternic, Kirito sau Yuuki? Prima luptă n-o vedem dar aflăm că protagonistul seriei pierde. A doua o vedem. Și pe asta o pierde, însă se poate deduce că n-a luptat serios și a existat o limită de timp. Din cauza asta mulți spun că Kirito e mai puternic atunci când luptă cu două săbii. M-am interesat de varianta light novel-ului pentru lupta respectivă. Adevărul e că adaptarea anime încearcă mult să-l pună într-o lumină bună pe Kirito și să-l facă să pară mai puternic. În light novel și-o i-a mult mai rău ca aici. Să dai un verdict clar este imposibil. Chiar dacă au avut două lupte, pe una n-am văzut-o, iar cealaltă n-a fost concretizată cum trebuie nu pot da un verdict. E o problemă cu care nu merită să-ți bați capul. Crezi ce vrei și gata. Nicio variantă nu e greșită.

Aș mai scrie da văd c-am epuizat deja cam mult spațiul citibil. Gata! Sword Art Online II, o continuare mai proastă a primului sezon, care nu face decât să degradeze povestea și să scoată și mai mult în evidență greșelile de construcție. Chiar dacă în prima parte capătă un aer mai matur, revine repede la o formă și mai copilăroasă decât te așteptai. Cred că seria Swrod Art Online merită o pauză veșnică. Probabil acum fanii SAO o să sară iar pe mine. Asta e. Nu fac blogul ca să pup cititorii în fund. O fac pentru că vreau să-mi exprim propria impresie legată de anime-urile la care mă uit. Citiți dacă vreți, nu sunteți obligați s-o luați de bună. Ok? Așa. Ne auzim data viitoare, nu știu când, dar încerc să fie cât mai repede. Pa!

Cine vrea să-l vadă îl poate găsi pe League of Anime!