sâmbătă, 6 iunie 2015
Anime-ul pe care tocmai am început să-l vizionez este un shojo. De ce m-am apucat de un shojo? Pentru că și Nekirus mai simte nevoia de a plânge și de a vărsa câte o lacrimă în timp ce se gândește: ”Cât de frumoooos!!”
Nah, glumesc. Adevărul e că nu-mi stă în fire să mă uite la un anime de astfel de gen dar Ao Haru Ride a primit niște recomandări foarte bune și am zis că de ce nu.
Dacă ar fi să descriu într-un cuvânt primul episod din acest anime pe care tocmai l-am terminat de văzut, acel cuvânt ar fi kawaii. După cum zice și descrierea, anime-ul dă dovadă de cuteness over 8000. De ce 8000 și nu 9000? Pentru că în manga Dragon Ball și anime-ul în japoneze se zice 8000, nu 9000. Faza cu 9000 e o grșeală de traducere a celor care l-au dublat în engleză. Așa că eu sunt corect și nu fac greșeli. Voi spune 8000.
Manga e făcută de o tipă pe nume Sakisaka Ino, tot o mangaka foarte tânără. Ideea poveștii și a primului episod se învârte în jurul Fu.tabei, o tânără liceană care hotărăște să-și dea restart la viață. Cum așa? În școala generală Fu.taba era o fire foarte tăcută și grijulie, drept pentru care mai toți băieții o plăceau iar majoritatea fetelor o urau. Hotărâtă să nu se mai repede scenariul din școala generală, Fu.taba se transformă din fata delicată și plină de feminitate într-o fata dezordonată și foarte împrăștiată. Însă tot universul ei se dă peste cap în momentul în care ea se reîntâlnește cu Kou, singurul băiat de care a fost îndrăgostită vreodată.
Spre deosebire de majoritatea shojo-urilor acesta nu prea se lamentează. Mă rog, în primul episod dramatismul evenimentelor nu a sărit în zona de lamentări ieftine și kitsch. Așa urăsc anime-urile din această categorie în care explodează câte un munte de dramă cu fiecare episod. Dar aici se pare că nu. Dramă puțină, comedie și mult cuteness.
Voi reveni după ce termin de văzut toată seria cu o recenzie mai amănunțită! Bye bye!
Pentru cei care doresc să vadă seria (merită) o puteți găsi pe Shinobi Fansub.
